A mai trecut un an

Se prăbușește timpul peste lume,

A mai trecut un an

și dacă scriu

înseamnă că s-a numărat și pentru mine,

Scriu, dar poezia nu cunoaște anotimpuri, 

versurile nu țin cont de vreme,

cuvintele se înșiră fie zi sau noapte,

poezia ține doar 

de dor sau bucurii,

de lacrimi sau zâmbet,

de ce a trecut sau a rămas,

Două mii, două zeci și...

va fi neobișnuit cu noua cifră,

dar o să facă parte din viață

ca o rutină un an întreg,

A mai trecut un an,

Pe ăsta unde îl trecem?

la împlinite sau la minusuri?

Un an cu bune, cu rele,

cu tu și eu, cu eu fără tine,

tu fără mine,

cu noi,

cu soare, cu flori și valuri și mare,

cu arome și culori,

frig și ploi

A mai trecut un an,

un an în doi... 

Alysia 

Aud că vii

 

 

Aud că vii,

și e sărbătoare,

miros vanilat de dulce și cald,

zumzet de copii în ninsoare,

se aud colinde în depărtare,

Îmi pregătesc sufletul,

aștern versuri curate,

sunt despre noi,

despre miros de clementine,

despre lectură împreună, 

îmbrățișați, la lumina focului,

despre parfumul tău ca o sărbătoare,

despre cearșafuri moi și dimineți târzii,

Aud că vii,

și cu tine apare și soarele,

poate să ningă, să fie și iarnă,

în brațele tale nimic nu e greu,

E decembrie al nostru ,

ultimul din an,

primul din viață,

Aud că vii și îmi e cadou...

Alysia 

Decembrie

Decembrie în doi,
tu acolo, eu aici,
tu departe de mine,
eu departe de noi,
Decembrie rupt în două,
fiecare cu decembrie al lui,
decembrie al tău,
decembrie al meu,
frig, lipsă de soare,
oameni de zăpadă ce nu pot îmbrățișa,
kilometrii de dor și ninsoare,
versuri în miez de noapte,
singurătate,
Decembrie în doi,
eu aici, tu acolo,
decembrie fără noi...

Alysia 

Eu și ploaia

E ultima zi de toamnă,

plouă și e frig,

și tu ești departe,

fiecare picătură de ploaie 

numără dor,

Ce să-mi țină de cald?

Urma de parfum de pe cămașă?

Cana pe care ai lăsat o pe masă?

Sau cartea de pe noptieră?

Niciuna nu ești tu,

nimic nu te poate înlocui,

Până vei veni,

rămân cu ploaia,

plângem amândouă,

lacrimile ei de pe geam,

se unesc cu ale mele...

Alysia 

Frunză

 M-ai abandonat toamnei

să mă umple de frunze,

frunze galbene și maro

ce nu se împacă cu vara din mine,

Dezvelește-mă de frunzele de pe mine,

căci îmi cresc nervuri pe sub piele

și devin o frunză,

mă fac una cu toamna,

îmi crapă pielea uscată de dor

și se scurg cuvintele în poeme triste 

unul câte unul,

și-mi rămâne sufletul gol

și mă desfrunzesc o dată cu toamna...

Alysia 

Nescrise

 

Îmi ies cuvintele 

prin piele,

sunt plină de litere

pe tot corpul,

căci sunt poezii

înăuntrul meu

pe care hârtia

nu le poate suporta,

le scriu în suflet

întipărite adânc,

Dar câteodată

îmi ies prin piele

să le vadă și alții,

să mă pot elibera,

căci mă sufocă

propriile cuvinte,

s-au strâns prea multe

nespusele și nescrisele

și mă dor...

Alysia 

Octombrie cald

Foșnet blând prin frunzele galbene,
străpunse de lumină,
ce parcă sunt din alt octombrie,
ce nu are legătură cu multele grade de afară,
e o toamnă foarte caldă,

ce mângâie sufletul,  

îi transferă lumină 

și îl încarcă de frumos și culoare,
Plaja e goală și e liniște,
apa e calmă și limpede,
nisipul fin îmbie la tălpi goale,
Cumva toamna asta
nu vrea să-și ia adio de la vară,
E un octombrie ca-n iunie...

Alysia 

 

Litere pe piele

 Îți caut literele scrise pe corp

ca puncte cardinale ale vieții,

ca far și ancoră,

vreau să cred că sunt

o scrisoare pentru mine,

vreau să le am aproape,

tânjesc după pielea parfumată ce le poartă,

Litere ce sunt ca un leac pentru dor,

ca o hartă a iubirii,

e ca un joc descoperirea lor,

îmi închipui că mai adaug și eu câteva

și le transform în poeme

pe care apoi le sărut...

Alysia 

Pe tine te aștept

Te aștept pe tine,

pe tine te aștept,

doar pe tine

și de asta depinde totul,

tu influențezi totul,

tot ce fac, cum respir,

cum gândesc, ce visez,

ce îți scriu, ce privesc,

ce sper,

și cel mai mult sper 

că poate într-o o zi

ne vom regăsi neașteptat

și o să se termine frumos așteptarea... 

Alysia 

Ai pierdut

Am să-ți stric jocul egoist

căci de mult voiam asta,

o să învârți zarurile

și o să mizezi contra ta,

Ai jucat la ruletă

adevărul clipelor în doi

și a rămas doar minciuna,

că la asta te pricepi cel mai bine,

nici tu nu crezi ce spui,

mintea o să te înșele,

tăcerea îți va fi dușman,

O să-ți stric jocul, 

 de fapt ți l-am și stricat, 

Ai pierdut,

pentru că ai jucat greșit,

ai jucat împotriva mea,

Ai pierdut regina,

șah mat!

Alysia 

Singură

M-ai lăsat singură
în mijlocul mării de dor,
mare ce își bate talazurile
în sufletul meu
neștiind pe cine lovește,
M-ai lăsat goală
cu sufletul fâșii
în bătaia vântului,
Nu ți-a păsat!
Dar într o zi
toate talazurile și vânturile
ți se vor întoarce împotrivă,
pentru că vor deveni
prietenii mei
și eu nu voi mai fi singură
acolo unde m-ai lăsat tu...

Alysia 

 

Fereastră spre mare

Deschid fereastra spre mare
și te scriu din amintiri,
Îți dăruiesc clipe,
una câte una,
între două apusuri,
Dacă ar fi să te chem,
marea s-ar face pământ și ai veni,
căci tu ști bine drumul spre inima mea,
Caut inscripții despre mine
sub pielea ta,
și poezii nescrise,
poate nu te pricepi la versuri,
dar tu îmi ești adevărul,
Nu te uita că vorbesc așa,
căci tu ești anotimpul meu perfect,
ce nu pleacă,
Hai să mai vorbim puțin, îți zic,
și tu mă săruți
până ce numele tău
se scurge în mare
sau se împrăștie în aer
ca eu să îl primesc din nou
cu fereastra deschisă spre mare...

Alysia 

M-ai uitat...

 

Milioane de pași pe nisipul fierbinte,
urme ce vin și pleacă,
fascinate de vraja mării,
printre toate eu caut urmele tale
dar nu pot să le găsesc,
poate le-a șters marea
că prea mă lovea cu valurile ei furioase,
sau poate nu ești aici,
cicadele țipă, 

se răstesc la mine
ca să nu te aud
sau poate tu taci,
Mă așteptam să fii aici,
să mi te aducă barca din larg,
credeam că ne vom regăsi,
aici, la locul nostru, 
dar nici nisipul, nici marea,
nu te mai îmbie,
M-ai uitat,
ți-am trecut încet
cum se șterge bronzul pielii spre toamnă
sau repede
cum spală marea urmele de pe nisip...

Alysia 

E august, e vară...

Tu ești zeul meu grec
Ce iese din valuri,
Cu pielea ce miroase a August,
Ai apărut aici,
pe plaja goală,
mi te-a adus vara,
nici marea nu-ți șterge 

urmele din nisip,
te-apropii încet ca răsăritul
și-mi dai lumea peste cap
cu un zâmbet,
Ești imprevizibil,
ba îmi atingi pielea rumenă
și mă guști blând,
ba muști din ea cu nesaț
ca dintr-o piersică coaptă,
mă predau ție ca o ofrandă de vară,
să mă înveți pe de rost, 

cuvânt cu cuvânt,
ca pe o poezie,
Ce poate să fie rău!
E august, e vară, e timp fără ceas,
când soarele uită să mai apună...

Alysia

 

Plajă în apus

 Sunt milioane de pași 

pe nisipul fierbinte,

care încotro

de parcă plaja a fost câmp de luptă,

toți atrași spre apă

și-au lăsat urmele mărturie,

Numai noi stăm liniștiți

în lumina galbenă a serii

Iar sărutul tău de pe umăr

mă bronzează mai mult decât soarele zilei,

Îmi zâmbești

și pielea bronzată 

te aseamănă cu un zeu grec,

Mâna ta fierbinte 

alunecă pe pielea răcorită, 

netezită de valuri

Ochii noștri își spun poezii,

Noi doi și marea, 

vara e casa noastră,

Ce mi-aș putea dori mai mult?

Unde altundeva mi-aș putea dori să fiu?

Oprește timpul!

Oprește vara!

să ne fim veșnic

bronz, mângâiere, sărut sărat, val și mare,

toate pe o plajă goală

în lumină blândă de apus...

Alysia 

Aripi

 Am fost odată  

două perechi de aripi 

ce ne-am întâlnit 

și am zburat un timp împreună 

până am devenit una,

Dar într-un aprilie 

ne-am despărțit,

și ne-am pierdut prin lume,

Într-o vară oarecare 

ne-am reîntâlnit întâmplător

și am înțeles că 

ne târâm prin vieți străine,

însă regăsirea e incompletă, 

 zborul e imposibil 

pentru că am jertfit pene 

pentru fericire 

și am rămas goi, 

două suflete ciungi 

nebune de dor 

ce se târăsc prin viață 

lipsite de zbor...

Alysia 

Marea

 

Suntem aici

tu, eu și marea 

cu valurile ei 

albastre și înspumate,

Suntem aici, amândoi 

îmbătați de aerul 

ce miroase a arome,

rășina de pin încinsă de căldură, 

un parfum de care o să-mi fie dor,

Suntem aici 

unde pescărușii se joacă 

prin valurile scăldate în lumină, 

iar nisipul fierbinte 

îți păstrează pașii,  

și pietrele albe lucesc 

 în soarele de Iulie,  

Suntem aici, 

tu și eu,

aici unde totul te ademenește la visare 

și orice promisiune prinde viață,

Marea ne-a adus aproape, 

și de-acum e parte din noi...

Alysia 

Dintr-o dată...

Și parcă te văd

așa cum stăm amândoi, citind,

fiecare la locul lui,

într-o seară tihnită, la noi în cuib,

și dintr-o dată

îmi iei talpa, în palma caldă

și săruți ușor pielea,

privindu-mă și zâmbind complice,

parcă e cel mai intim moment din lume,

așa dintr-o dată 

să mi spui că mă iubești,

fără vorbe,

doar cu un gest,

ochii noștri își știu apropierea

până în suflet... 

Alysia 

Tei

 

E o noapte caldă de vară,
miroase a tei topit de căldură
și esențele se împrăștie în cameră 

unde lumina lunii pline
se scurge blând 
alungând întunericul,
iar gândul meu încărcat
de dor

zboară departe
spre alte nopți calde de vară...

Alysia 

Aș vrea...

 Aș vrea să fii aici

să stăm unul lângă altul

într-o seară de vară

cu muzică în surdină,

eu să fiu frumoasă

tu să mă privești și

să-mi mângâi pielea

plimbându-ți indecis și leneș

degetul pe brațul meu

și apoi să mă săruți surprinzător

pe umăr, pe tâmplă,

pe deget sau pe nas

și să-ți simt parfumul cald, proaspăt,

parfum de bărbat

pe care ai vrea să-l dezbraci

să-i atingi pielea,

Aș vrea să fii aici

într-o seară de vară

tu bărbatul seducător

și eu femeia frumoasă...

Alysia 

Esențe de Iunie

 

Ce frumos ne îmbată 
caprifoiul, iubito,

într-o seară de Iunie,

Ne îmbată așa cum 

îmbată vara 

trupul tău de femeie,

cu buze de cireșe 

și piele rumenă de piersică, 

scăldată în turcoaz de mare 

și iubită de soare, 

mirosind a crini și trandafiri,

Ce frumos, iubito!

Vara devine femeie,

femeia devine vară, 

și noi ne lăsăm duși de esențe,

eu îmbătat de tine,

veșnica mea vară...

Alysia

Nu spune...

 Nu spune nimănui, 

să rămână 

doar între noi, 

să nu o știe 

decât pielea și buzele, 

luna și plaja, 

muzica, versurile, 

și diminețile târzii,

Să știm doar noi,

nu spune nimănui, 

căci, oricum, 

noi 

nu se desparte 

nici în silabe...

Alysia

Maci și frig....

 Am maci în casă,

dar mi-e frig

caci afară plouă și e rece, 

Mai ăsta e capricios,

Fixez punctul roșu 

făcut de maci în vază 

și mi-l fac soare, 

Cu mâinile reci, scriu

și aștept caldura 

să-mi mângâie pielea și macii, 

Oare ei vor mai rezista 

până apare soarele?

Alysia

De 40 de ori...

 

Mai ăsta 

e mai altfel decât alți Mai,

E de 40 de ori mai altfel,

E mai rotunjit 

ca un mac cu patru petale,

Se împarte în patru 

ca punctele cardinale, 

în fiecare colț de lume 

e Mai,

iar în lumea mea 

de 40 de ori mai Mai...

Alysia 

25 de ani

 De-un sfert de veac 

îmi aștern sufletul 

pe hârtie, 

nu știu altfel, 

altă avere nu am...

Alysia 

Marea în Aprilie

 În Aprilie 

marea se face albastră 

și ca un portal 

spre visare, 

 mă tot ademenește 

să pătrund 

în infinitul azuriu 

și să pășeșc desculță 

pe plajă,

Acolo unde 

 petale albe 

desenează tablouri,  

 pe cerul senin,

Acolo unde 

vântul așteaptă macii   

 să pulseze sângerii   

pe maluri,  

Acolo unde  

 a venit iubirea  

 și nu a mai plecat,   

Acolo unde  

 marea albastră 

 trimite ilustrate în lume  

 ca un leac de dor

într-o  primăvară 

de Aprilie... 

 Alysia   

Contratimp

 

Spuneai că ne întâlnim 

la echinocțiu,

dar a venit Aprilie 

și nu ai apărut,

Voiai să ne vedem 

la locul secret, 

dar cine știe 

prin ce solstiții ai rămas, 

parcă ești din alt anotimp 

sau poate alt secol, 

Noi iubim 

după fuse orare diferite,  

de parcă timpul 

nu ne lasă timp,

Mă tot agăț 

de orologii stricate, 

care doar mint, 

noi iubim mereu 

în contratimp...

Alysia 

Te scriu

 

Te tot scriu 

și apoi te mototolesc

și te arunc 

odată cu hârtia,

Tot încerc 

să-mi înec doru-n strofe,

dar s-au strâns 

numai nereușite, 

umbre vagi din trecut 

ce nu vor 

să se aștearnă pe hârtie, 

Mă amăgesc cu  

poeme imperfecte, 

Am jertfit 

prea multe cuvinte 

în zadar,

Nu te mai recunosc 

nici versurile,

Ai rămas doar 

hârtii mototolite,

Nu mai e nimic 

despre noi...

Alysia 

Martie

 Martie 

această lume 

dintre frig și cald, 

când reînvie totul 

și apar miresme 

ce plutesc în aer, 

inspiri aer parfumat, 

îți umpli sufletul 

și nu-ți mai trebuie nimic,

Martie 

acest timp când 

se întorc plecatele 

și o iau de la cap, neobosite,

Martie 

cu zile blânde 

când simți că puținul 

îți e de ajuns, 

 și că fericirea e simplă,  

Totul e calm, 

mintea nu mai zboară 

din gând în gând, 

ca albina în flori, 

ochii se limpezesc 

cu verde și senin, 

Renaște viața, 

renaște și sufletul,  

parcă întinerești, 

uneori zâmbești din senin 

și îți spui că 

viața e frumoasă...

Alysia 

Lipsă

 E început de Martie,

Plouă 

și se tot repetă partituri vechi,

iar gândul zboară 

la mansarde cu iubiri 

ce au rămas în poezii,

Plouă 

și eu mă amăgesc 

cu câte un vers, 

dar e lipsă de cuvinte, 

îmi tot revin aceleași idei, 

uitând că le-am mai scris, 

doar încercări imperfecte 

care vor rămâne, poate,

până la alte începuturi 

de Martie...

Alysia 

Februarie

 Se frânge iarna 

în ultimele zile 

de februarie, 

Aceste ultime zile 

ce se prefac în  

așteptare de primăvară 

 și reînviere,

 zile în care norii 

aleargă mai repede 

și soarele mângâie 

ghiocei și toporași, 

Februarie 

timp al contrastelor 

cu frig, 

dar și cu dragoste, 

cu vânturi ce bat puternic, 

dar și cu promisiuni,

Februarie cu poeme și uitări,

Februarie de la 

hotar de lumi...

Alysia