M-ai abandonat toamnei
să mă umple de frunze,
frunze galbene și maro
ce nu se împacă cu vara din mine,
Dezvelește-mă de frunzele de pe mine,
căci îmi cresc nervuri pe sub piele
și devin o frunză,
mă fac una cu toamna,
îmi crapă pielea uscată de dor
și se scurg cuvintele în poeme triste
unul câte unul,
și-mi rămâne sufletul gol
și mă desfrunzesc o dată cu toamna...
Alysia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu