Sfârșit de martie cu ploi,
când prin mansarde se aud din nou refrene,
ce răscolesc muguri de dor,
Plouă și e greu fără soare,
Plouă și în suflet,
Plouă de-o să încolțească semințele de maci
și face tristețea flori roșii,
Ce să mai scriu,
că tu le știi pe toate,
ce să povestesc,
când cel mai mult vorbesc tăcerile,
căci tu m-ai uitat de parcă nici n-aș fi fost,
Și timpul nu iartă,
Trec viețile ca anotimpul,
A trecut alt echinocțiu,
dar, hai că e sfârșit de martie,
și iar miroase a viață pe pământ...
Alysia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu