E ultima zi de toamnă,
plouă și e frig,
și tu ești departe,
fiecare picătură de ploaie
numără dor,
Ce să-mi țină de cald?
Urma de parfum de pe cămașă?
Cana pe care ai lăsat o pe masă?
Sau cartea de pe noptieră?
Niciuna nu ești tu,
nimic nu te poate înlocui,
Până vei veni,
rămân cu ploaia,
plângem amândouă,
lacrimile ei de pe geam,
se unesc cu ale mele...
Alysia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu