E iarnă

 

E iarnă, 
E vremea de purtat cașmir,
de stat lângă foc,
de ceai cald și portocale,
E vremea de povești,
la lumina lumânării,
E vremea de oameni de zăpadă
și surprize,
E vremea de mâini reci
încâlzite cu sufletul,
E vremea de ghemuit în brațe calde,
vremea de iubit,
E vremea de doi, 
de tine și de mine,
 e vremea de noi...
Alysia

Te aștept...

Te aștept

e mai mult decât două cuvinte,

Te aștept

e mai mult decât sursă de poezie,

Te aștept

e mai mult decât speranță,

Te aștept

e mai mult decât uitat în zare,

Te aștept

e mai mult decât lacrimi și oftat,

Te aștept

e mai mult decât brațe deschise,

Te aștept

e mai mult decât promisiune,

Te aștept

e mai mult decât încredere,

Te aștept

e mai mult decât dor,

Te aștept 

e un mod de viață,

unde poezia, brațele deschise, 

promisiunea, uitatul în zare, 

speranța, lacrimile și dorul

se împletesc literă cu literă

în fiecare clipă,

Te aștept

e viața în sine...

Alysia

 

Te simt...

Dezvelește-mi inima 

de veșmintele negre

ale neiubirii,

Pune lumină în ochii mei 

sau măcar 

cateva picături 

de apus rozaliu,

Strecoară măcar

o rază de lună

printre fisurile inimii ciobite

ca o cupă cu leac amar,

băută dintr-o dată

și-apoi aruncată.

Știu.

Va veni și dimineața 

sufletului meu, 

zorii senini

vor aduce pace,

Începe să adie liniște

căci tu ești pe aproape

te simt...

Alysia

 

Noiembrie târziu...

 E toamnă afară,

prea toamnă,

E toamnă și în suflet, 

 noiembrie târziu și trist,

Plouă și e frig,

iar ploaia rece lovește în față,

și în suflet,

iar fiecare picătură

atinge câte un nerv,

câte-o durere,

și cerul gri apasă peste toate,

Din suflet se desprind 

regrete și tristeți,

ca ultimele frunze din pomii toamnei,

Până la soare,

drumul e lung 

și zborul e greu

căci e prea toamnă afară

și prea toamnă înăuntru...

Alysia

Cine știe

Cine știe de câte ori 

am trecut unul pe lângă celălalt,

fără să ne recunoaștem

Cine știe de câte ori

pașii noștri au călcat în același loc,

fără să realizăm,

Cine știe de câte ori 

ne-am intersectat în lumea asta mare

fără să știm,

Cine poate ști ce șanse sunt 

să ne revedem, 

 Poate dacă ne-am întâlnit o dată 

 ne vom mai regăsi, 

Poate chiar acum 

esti mai aproape decât cred 

și o să îmi ieși în cale întâmplător,

Sau, cine știe, 

poate ne-am pierdut 

pentru totdeauna...

Alysia

 

Frunză pe-o bancă

 

E prea toamnă,

e frig și e liniște

nu se aude decât foșnetul

prea galbenelor frunze

care se izbesc de vânt

și tăcând, muribunde, se prăbușesc,

Stau singură pe banca noastră

și mă gândesc că aș vrea 

să plutesc și eu și să cad 

peste mulțimea galbenă

de la picioarele mele,

N-aș mai fi singură,

aș dansa cu vântul printre crengi,

aș învăța să zbor fără aripi,

și să ignor pustiul trist

și-apoi m-aș odihni

pe banca amintirilor noastre,

iar când vei trece pe aici

poate mă vei lua cu tine...

Alysia

Hârtie arsă

Ai fost povestea mea de dragoste preferată.

Când nu erai aici te compuneam din versuri.

Te visam și după ce mă trezeam.

Mi-era teamă să nu-ți rostesc numele din greșeală

și să mă întrebe pereții despre tine,

n-aș fi știut ce să le spun,

Nu voiam să te afle lumea,

nu ne-ar fi înțeles.

Doar un cuvânt de la tine

răsărea soare în suflet,

Credeam tot,

până și timpul mă mințea că vii,

Dar s-a sfârșit,

neașteptat, așa cum a început,

Știu că sunt un suflet ciobit

ce trage după el povești netrăite,

Recunosc, încă se mai zbat în minte

bucăți din tine care mă bântuie,

Dar mă voi elibera,

o să mă lupt cu mine

și o să rup gratiile de gânduri,

o să fac scară din cuvinte

și o să ne închid pe amândoi într-o poezie,

și-apoi o să ard hârtia să nu mai rămână nimic,

O să dau foc trecutului,

Nu mai alerg după iluzii,

Nu te mai vreau,

Gata! E târziu, rămân aici,

nu mai fug de mine...

Alysia

 

Din nou străini

În ziua aceea

te-am așteptat,

m-am pregătit,

m-am făcut frumoasă

că poate ne întâlnim,

Te-am căutat cu privirea

printre oameni,

printre mașini,

Am mers prin ploaie 

că poate ai să-mi apari în cale,

și sub aceeași umbrelă 

să ne plimbăm 

neștiuți de lume,

însă nu ai venit,

Poate ploaia te-a împiedicat,

mi te-a ținut departe,

Dar, tu nu ai vrut,

ai ales să nu vii,

Așa că lasă-mă 

să aleg să nu stau,

Căci de acum 

suntem din nou străini...

Alysia

 

Pași

Pășesc desculță 

în toamna de afară,

simt foșnetul frunzelor prăbușite

sub tălpile goale,

E frig și umed,

și mă cert cu toamna 

că ne fură soarele,

De ce-o fi așa haină?

Merg mai departe 

și pașii mi se îndreaptă 

spre noi,

cobor adânc în inimi

și-mi doresc 

să nu întâlnim nicicând 

toamna neiubirii,

ce vitregește sufletul 

de frunze și de flori,

Vreau să ne fie numai vară,

Iar dacă vine frigul

să-l alungăm 

cu o-mbrățișare...

Alysia

     

 

Renunț

Te las.

Renunț la noi.

Trebuie.

Că oricum nu te am,

Mă doare, 

dar nu pentru că te pierd pe tine,

ci pe mine,

Ce fac cu mine goală și străină?

Tu ești acolo departe, 

eu aici singură printre oameni,

și asta mă distruge,

Așa că renunț la tine

să mă pot regăsi...

Alysia

 

Septembrie

Septembrie

e ca un purgatoriu 

ce vrea să ne dezbrace 

de vară

și să ne ningă

cu frunze uscate,

E ca o încătușare

în toamna din gând 

și din noi,

încătușare ce se va sfârși

abia în primăvară

când totul 

ne va înmuguri

din nou în suflet...

Alysia

 

Frumoasă

Când sunt bine cu mine, 

gândul îmi zboară la tine, 

tu faci să mă simt așa, 

Când sunt liniștită și zâmbesc din senin,

ți se datorează, 

E destul să mă caut în privirea ta 

ca să mă plac,

Mă simt frumoasă 

fiecare parte din mine e frumoasă 

pentru că tu mă iubești...

Alysia 

Fragilă

Pășește încet 

sunt fragilă,

e sfârșit de august 

și se termină vara, 

intră desculț 

e sufletul sensibil, 

Pășește încet 

e sfârșit de august...

Alysia 

 

Emoții de vară...

Încă  mai simt 

mâinile tale bronzate

pe pielea mea caldă, de sub soare,

degetele tale 

care desenează povești

pe pielea parfumată,

mirosind a emoții de vară,

Piele care are numele tău

tatuat sub ea,

Piele care deși, 

încă poartă atingerea ta,

îți duce dorul

și te strigă

în îmbrățișare...

Alysia

 

Cămașa ta

Mi-aș dori să fiu

cămașa ta albă

ce acoperă 

trupul perfect de bărbat,

cămașă ce atinge

pielea bronzată

mirosind discret 

a parfum masculin,

Într-o zi am să ți-o fur

să mă înfășur toată în ea

ca o a doua piele,

să te simt lângă mine mereu,

Sunt geloasă pe ea

că îți e atât de aproape...

Alysia

 

Iubește-mă

 Iubește-mă tu

cum nu m-a iubit nimeni,

Iubește-mă 

cum nu m-ai iubit nici tu,

Iubește-mă 

să nu rămână regrete 

și să nu se stingă visul,

ține-mi inima aproape,

Iubește-mă tu

și e destul...

Alysia

Te-aș fi vrut...

Te-aș fi vrut lângă mine,

am fi mers să vedem macii

de la malul mării,

m-ai fi luat de mână,

ne-am fi plimbat încet

prin nisipul cald,

Am fi vorbit cu macii

pe fundal de valuri,

iar vântul ar fi fluturat

ia ușoară,

dezvelindu-mi umărul

lăsându-l pradă 

sărutului tău,

Te-aș fi vrut lângă mine 

la malul mării,

Dar nu ai fost

și acum e târziu,

căci macii nu mai sunt...

Alysia

 

Te știu

Te știu,

știu că te gândești la mine

și e cel mai plăcut sentiment,

de-aia zâmbesc din senin,

e ca o haină călduroasă

în zilele reci,

e ca un scut invizibil,

ce mă face 

să mă simt mai puternică, 

Te știu,

știu că te gândești la mine,

te simt cumva aproape,

 o învăluire intimă,

ca o îmbrățișare...

Alysia

 

***

Tăcerea ta,

graba sărutului pe obraz,

boarea parfumlui tău

pierdut prin cameră,

toate mă fac să cred

că nu te mai întorci,

De ce să mă mai agăț de tine?

De ce m-aș mai amăgi?

Simt cum ne suntem străini 

în inimi,

Te simt departe,

nu mai e loc de noi,

Parcă mi te scurgi ușor

din suflet,

Azi, te-am pierdut,

De fapt, 

nici nu te-am avut...

Alysia

 

Macii înfloresc și iarna

Mi-aș sădi în mine

un mac,

să-mi înflorească zilnic,

să-l am mereu aproape

și să mă mângâie 

satinul roșu și creponat,

Iar în zilele reci

să închid ochii

și să simt căldura

câmpului scăldat în soare, 

cu mii de capete roșii

dansând în vânt...

Și să mi se scuture 

semințele în palme

ca să-mi răsară zilnic

maci fragili,

 cu obraji timizi și șifonați,

căci în suflet

macii înfloresc și iarna...

 

Alysia

 

Sub dor...

Și când nu te am

iar mă pierd, 

bucată cu bucată,

ca macii din vază

care pierd 

petale roșii creponate,

și la fel ca sufletul meu,

rămân goi,

lăsând în urmă 

miros amar 

de maci striviți 

sub dor...

Alysia

 

Se sting macii

Se sting macii în vază,

dar ei nu plâng cu lacrimi, 

plâng cu petale,

Petalele-lacrimi nu sunt la fel,

satinul roșu,

ce tremură fragil și efemer,

capătă mii de nuanțe,

Macii plâng diferit, 

suspinul lor e diferit, 

șifonarea lor e alta,

Fiecare mac e o poveste,

Sunt atât de sensibili

încât și o respirație

i-ar putea prăbușii, 

Lângă maci 

nu se oftează,

Dar eu plâng,

și rog macii din câmp

să mă ierte

că am vrut să-i iubesc

mai de aproape,

și i-am adus în vază,

M-am ales doar cu 

fâșii sângerânde,

căci covorul de petale 

nu e macii,

Minunații creponați

au pierit,

Mă mai mângâie 

doar să cred că macii 

au farmec și după ce mor...

Alysia

 

Din întâmplare

Dacă azi, 

m-ai întâlni, 

din întâmplare,

ce ai face?

Eu am visat 

că ne vom întâlni

întâmplător

și vom zâmbi 

de bucuria întâmplării

și îmbrățișarea

va dura mai mult

decât visul,

chiar dincolo de el.

Mi-am imaginat de-atâtea ori

cum va fi,

încât sunt gata 

să te întâlnesc 

în fiecare zi 

din întâmplare,

Hai să ne întâlnim azi,

din întâmplare!

N-ai vrea? 

Alysia

 

Vântul

 

Rochia ușoară

zboară

purtată de vântul cald

ce lasă umărul dezvelit,

Tu lasă-ți sărutul 

pe umărul meu gol

ca să te simt 

și după ce vei pleca,

 să nu rămână, 

în locul tău,

doar vântul 

să-mi mângâie pielea,

iar ploaia 

să mi-o sărute...

Alysia

Macii

Astăzi am fost să văd macii,

 frații mei de mai,

pe care îi iubesc,

cu ei mă asemăn,

fragilă și efemeră,

Mi-au bucurat sufletul 

după un an de dor,

m-au mângâiat 

cu petalele lor creponate,

 Azi au înfruntat cu mine

vântul, 

mă doare cumplit

când le smulge petalele,

și se umple pământul

de fâșii roșii,

pe care mi-e milă

să pășesc,

ar trebui ca macii

să dureze veșnic,

dar se pare că 

și ei îmi seamănă

căci și macii se sting

de dor...

Alysia

 

Știm...

 

Aș vrea să te cert 

că nu mă chemi,

dar e mai bine așa,

căci nu aș fi răspuns,

Aș vrea să-ți reproșez 

că nu mă cauți,

dar e mai bine așa,

căci nu aș fi rămas,

Aș vrea să-ți strig 

că nu-ți e dor,

dar știu că ți-e,

te simt după cum taci,

Încerci să mă îndepărtezi

prin tăcere,

dar eu știu că-ți urlă sufletul,

Amândoi știm,

știm că noi trebuie să fugim de noi,

căci noi e imposibil...

Alysia