Macii

Astăzi am fost să văd macii,

 frații mei de mai,

pe care îi iubesc,

cu ei mă asemăn,

fragilă și efemeră,

Mi-au bucurat sufletul 

după un an de dor,

m-au mângâiat 

cu petalele lor creponate,

 Azi au înfruntat cu mine

vântul, 

mă doare cumplit

când le smulge petalele,

și se umple pământul

de fâșii roșii,

pe care mi-e milă

să pășesc,

ar trebui ca macii

să dureze veșnic,

dar se pare că 

și ei îmi seamănă

căci și macii se sting

de dor...

Alysia