Dezvelește-mi inima
de veșmintele negre
ale neiubirii,
Pune lumină în ochii mei
sau măcar
cateva picături
de apus rozaliu,
Strecoară măcar
o rază de lună
printre fisurile inimii ciobite
ca o cupă cu leac amar,
băută dintr-o dată
și-apoi aruncată.
Știu.
Va veni și dimineața
sufletului meu,
zorii senini
vor aduce pace,
Începe să adie liniște
căci tu ești pe aproape
te simt...
Alysia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu