Chiar dacă

Chiar dacă 

nu ești aici lângă mine,

ești aproape mereu,

te port în gând,

trăiești în suflet,

aceeași lună privim amândoi,

în rugă șoptim acleași cuvinte,

Chiar dacă ești departe,

te simt aici,

așa cum tu,

mă porți cu tine acolo...

Alysia

 

E iarnă

 

E iarnă, 
E vremea de purtat cașmir,
de stat lângă foc,
de ceai cald și portocale,
E vremea de povești,
la lumina lumânării,
E vremea de oameni de zăpadă
și surprize,
E vremea de mâini reci
încâlzite cu sufletul,
E vremea de ghemuit în brațe calde,
vremea de iubit,
E vremea de doi, 
de tine și de mine,
 e vremea de noi...
Alysia

Te aștept...

Te aștept

e mai mult decât două cuvinte,

Te aștept

e mai mult decât sursă de poezie,

Te aștept

e mai mult decât speranță,

Te aștept

e mai mult decât uitat în zare,

Te aștept

e mai mult decât lacrimi și oftat,

Te aștept

e mai mult decât brațe deschise,

Te aștept

e mai mult decât promisiune,

Te aștept

e mai mult decât încredere,

Te aștept

e mai mult decât dor,

Te aștept 

e un mod de viață,

unde poezia, brațele deschise, 

promisiunea, uitatul în zare, 

speranța, lacrimile și dorul

se împletesc literă cu literă

în fiecare clipă,

Te aștept

e viața în sine...

Alysia

 

Te simt...

Dezvelește-mi inima 

de veșmintele negre

ale neiubirii,

Pune lumină în ochii mei 

sau măcar 

cateva picături 

de apus rozaliu,

Strecoară măcar

o rază de lună

printre fisurile inimii ciobite

ca o cupă cu leac amar,

băută dintr-o dată

și-apoi aruncată.

Știu.

Va veni și dimineața 

sufletului meu, 

zorii senini

vor aduce pace,

Începe să adie liniște

căci tu ești pe aproape

te simt...

Alysia

 

Noiembrie târziu...

 E toamnă afară,

prea toamnă,

E toamnă și în suflet, 

 noiembrie târziu și trist,

Plouă și e frig,

iar ploaia rece lovește în față,

și în suflet,

iar fiecare picătură

atinge câte un nerv,

câte-o durere,

și cerul gri apasă peste toate,

Din suflet se desprind 

regrete și tristeți,

ca ultimele frunze din pomii toamnei,

Până la soare,

drumul e lung 

și zborul e greu

căci e prea toamnă afară

și prea toamnă înăuntru...

Alysia

Cine știe

Cine știe de câte ori 

am trecut unul pe lângă celălalt,

fără să ne recunoaștem

Cine știe de câte ori

pașii noștri au călcat în același loc,

fără să realizăm,

Cine știe de câte ori 

ne-am intersectat în lumea asta mare

fără să știm,

Cine poate ști ce șanse sunt 

să ne revedem, 

 Poate dacă ne-am întâlnit o dată 

 ne vom mai regăsi, 

Poate chiar acum 

esti mai aproape decât cred 

și o să îmi ieși în cale întâmplător,

Sau, cine știe, 

poate ne-am pierdut 

pentru totdeauna...

Alysia

 

Frunză pe-o bancă

 

E prea toamnă,

e frig și e liniște

nu se aude decât foșnetul

prea galbenelor frunze

care se izbesc de vânt

și tăcând, muribunde, se prăbușesc,

Stau singură pe banca noastră

și mă gândesc că aș vrea 

să plutesc și eu și să cad 

peste mulțimea galbenă

de la picioarele mele,

N-aș mai fi singură,

aș dansa cu vântul printre crengi,

aș învăța să zbor fără aripi,

și să ignor pustiul trist

și-apoi m-aș odihni

pe banca amintirilor noastre,

iar când vei trece pe aici

poate mă vei lua cu tine...

Alysia