N-am cui trimite poezii,
s-au strâns multe,
tu nu ai mai dat niciun semn
și n-am cui trimite un cuvânt,
mi se revarsă dorul peste versuri
ca florile de glicină în aprilie,
dar cine să vadă
că tu iar lipsești,
s-au ars de soare lalelele roșii
și tu nu ești,
au trecut echinocții și anotimpuri,
și tu nu mai zici nimic,
s-au strâns versurile buchete
ca liliacul înflorit
și n-are cine să le citească,
a venit Aprilie și tu nu ai apărut,
nu ți-o fi și ție dor?
Alysia






