Te-aș fi vrut...

Te-aș fi vrut lângă mine,

am fi mers să vedem macii

de la malul mării,

m-ai fi luat de mână,

ne-am fi plimbat încet

prin nisipul cald,

Am fi vorbit cu macii

pe fundal de valuri,

iar vântul ar fi fluturat

ia ușoară,

dezvelindu-mi umărul

lăsându-l pradă 

sărutului tău,

Te-aș fi vrut lângă mine 

la malul mării,

Dar nu ai fost

și acum e târziu,

căci macii nu mai sunt...

Alysia

 

Te știu

Te știu,

știu că te gândești la mine

și e cel mai plăcut sentiment,

de-aia zâmbesc din senin,

e ca o haină călduroasă

în zilele reci,

e ca un scut invizibil,

ce mă face 

să mă simt mai puternică, 

Te știu,

știu că te gândești la mine,

te simt cumva aproape,

 o învăluire intimă,

ca o îmbrățișare...

Alysia

 

***

Tăcerea ta,

graba sărutului pe obraz,

boarea parfumlui tău

pierdut prin cameră,

toate mă fac să cred

că nu te mai întorci,

De ce să mă mai agăț de tine?

De ce m-aș mai amăgi?

Simt cum ne suntem străini 

în inimi,

Te simt departe,

nu mai e loc de noi,

Parcă mi te scurgi ușor

din suflet,

Azi, te-am pierdut,

De fapt, 

nici nu te-am avut...

Alysia

 

Macii înfloresc și iarna

Mi-aș sădi în mine

un mac,

să-mi înflorească zilnic,

să-l am mereu aproape

și să mă mângâie 

satinul roșu și creponat,

Iar în zilele reci

să închid ochii

și să simt căldura

câmpului scăldat în soare, 

cu mii de capete roșii

dansând în vânt...

Și să mi se scuture 

semințele în palme

ca să-mi răsară zilnic

maci fragili,

 cu obraji timizi și șifonați,

căci în suflet

macii înfloresc și iarna...

 

Alysia

 

Sub dor...

Și când nu te am

iar mă pierd, 

bucată cu bucată,

ca macii din vază

care pierd 

petale roșii creponate,

și la fel ca sufletul meu,

rămân goi,

lăsând în urmă 

miros amar 

de maci striviți 

sub dor...

Alysia

 

Se sting macii

Se sting macii în vază,

dar ei nu plâng cu lacrimi, 

plâng cu petale,

Petalele-lacrimi nu sunt la fel,

satinul roșu,

ce tremură fragil și efemer,

capătă mii de nuanțe,

Macii plâng diferit, 

suspinul lor e diferit, 

șifonarea lor e alta,

Fiecare mac e o poveste,

Sunt atât de sensibili

încât și o respirație

i-ar putea prăbușii, 

Lângă maci 

nu se oftează,

Dar eu plâng,

și rog macii din câmp

să mă ierte

că am vrut să-i iubesc

mai de aproape,

și i-am adus în vază,

M-am ales doar cu 

fâșii sângerânde,

căci covorul de petale 

nu e macii,

Minunații creponați

au pierit,

Mă mai mângâie 

doar să cred că macii 

au farmec și după ce mor...

Alysia

 

Din întâmplare

Dacă azi, 

m-ai întâlni, 

din întâmplare,

ce ai face?

Eu am visat 

că ne vom întâlni

întâmplător

și vom zâmbi 

de bucuria întâmplării

și îmbrățișarea

va dura mai mult

decât visul,

chiar dincolo de el.

Mi-am imaginat de-atâtea ori

cum va fi,

încât sunt gata 

să te întâlnesc 

în fiecare zi 

din întâmplare,

Hai să ne întâlnim azi,

din întâmplare!

N-ai vrea? 

Alysia