Luni, sfârșit de Iunie

 

Luni, sfârșit de Iunie,

Azi iar e rândul meu să scriu,

Scriu ca într-un jurnal

căci nimeni nu răspunde înapoi,

aș fi vrut și de la tine câteva cuvinte

sau chiar trei puncte,

era un timp când asta însemna mult,

Am scris și la solstițiu,

dar nimic,

Nu știu unde te ascunzi

de anotimpurile astea

că niciunul nu te prinde,

E vară, vremea pielii bronzate

și eu număr doar cicatrici,

E vremea de arome,

dar la mine toate-s amare,

Tu nu scri,

Scriu doar eu,

E mereu rândul meu,

Încă scriu,

că poate cândva vor apărea

măcar trei puncte,

Cândva, într-un final de Iunie...

Alysia 

Vara

 

Vara,

această bucată de timp

care nu are nevoie de nimic,

Anotimpul vibrării,

Zile pline de calm și senin,

cu arome și miresme, și nopți calde,

Dispare necunoscutul, neîncrederea,

Vine pasiunea pentru viață,

Trupul se îmblânzește, chipul se luminează,

Dăruim liniște, scriem frumos și griul dispare,

Vara,

plină de frumusețe, zbor și vise,

e mare și plajă și sărut,

tălpile goale și lenevire la umbră,

e poezia ce se strânge din întregul an,

e salvarea noastră,

e tot ce ne a rămas de iubit...

Alysia 

Ciob

 Știu că te mai gândești la mine

și-mi furi energia cu gândurile tale,

Sigur apar în mintea ta,

Poate când ești trist 

sau când ești fericit

și ai fi vrut să-mi spui toate,

Am vrut să te țin legat de mine,

dar ai ales să pleci,

Nu m-ai ținut strâns,

Te-ai smuls brutal din lumea mea,

Nu ai vrut să iubești, 

de teama că ne pierdem,

Ar trebui să-mi săruți cicatricile

unde s-au înfipt toate cioburile 

evadării tale bruște,

Ai distrus tot,

cum arde soarele macii 

într-o zi călduroasă de Iunie...

Alysia