Esti aici

 

Verde crud în minte,
verde crud în ochi,
albastru senin și soare, 
mare de galben,
toate renasc,
vindecare pentru suflet,
Acum ești aici și mi-e bine,
au dispărut toate grijile,
liberi, fără planuri,
cu tot timpul în față,
s-a alungat și dorul,
nu mai mi-e teamă,
Inspir primăvara în suflet,
o primăvară cât douăzeci,
Acum ești aici și mi-e bine...

Alysia 

Maci ninși

 

A venit Aprilie supărat
și mi-a nins peste maci și lalele,
Fără soare e trist și rece,

și parcă doare,

să vezi maci sub zăpadă,
Când te aștepți să treacă greul,
tot mai are o zvâcnire de final,
Dar vor veni zile senine
când albastrul curat
va vindeca privirea de nori,
Vor veni zile bune,
când macii vor povesti între ei
cum i-a nins în Aprilie,
Vor râde, roșii în soare,
ca de un vis urât...

Alysia 

Gri roz

 Îmi tot caut rost,

Îmi tot caut sens,

Nici vremea nu mă ajută,

E tot gri,

Îmi e înnorat,

E sfârșit de Martie

Au înflorit piersicii roz

Dar nu e soare,

Măcar de ar fi soare

Toate ar fi altfel,

În viață,

În suflet...

Alysia 

Răni

 Nu-s de ajuns plasturii 

pentru câte răni sunt, 

Suferă ochii că nu te văd,

suferă buzele,

Suferă mâinile că nu te ating,

suferă urechile că nu mă chemi,

Inima toată e numai răni, 

începe să iasă dorul 

prin crăpături...

Alysia 

Trei litere

 În viața asta, în dreptul meu s-a scris:

hârtie, cerneală și litere,

pe care să le adun, să le aleg și să le fac poeme,

Cercetez literă cu literă,

le așez, le împart, le pun în versuri,

Dar sunt mereu trei care rămân la urmă:

d, o, r,

Încerc să le potrivesc, să scot noi cuvinte,

dar ele nu se așează decât așa,

în ordine alfabetică: d, o, r,

Adică "dor",

Cuvântul ăsta e dureros și plin de răni,

îl urăsc, vreau să-l uit,

nu vreau să-l pun în poezie,

dar mereu rămâne la urmă, singur

Ca un poem in sine, din trei litere,

Dintr-un singur cuvânt, rece și greu:

Dor...

Alysia 

Februarie

 

Februarie era despre noi,
era al nostru,
Dar ni l-a furat timpul,
Suntem străini din nou,
dar acum cu amintiri,
Tu poate nu mai știi,
dar eu știu,
Februarie al meu

acum trece încet,
dar trece,
îl șterge viața cu zile noi...

Alysia 

Ger

A înghețat pământul, iubitule,
Așchii de ger s-au înfipt 

în toate câte sunt,
Mă strânge inima, 

dar nu de la frig,
E de la dor,
Dorul face cu inima 

ce face gerul cu toate,
Un fior de ace ca de gheață

străbate toată ființa
 și nu mai intră viață și soare,
a încremenit în durere,
Și iarna-i mai bună decât dorul,
Că ea trece,

o alungă primăvara,
Pe dor cine-l alungă?

Alysia