Fragment 6


Măcar acum, ar fi vrut să o strângă în brațe, acum când urma despărțirea. Vocea lui întrerupse șirul gândurilor:

-                     Pot să te rog ceva?

Ea doar îl privi fără răspuns.

-                     Pot să te îmbrățișez?

Ce putea să răspundă? De ce îi mai cerea permisiunea? Ce voia, să o înnebunească de tot, de se tot joacă cu sufletul ei? Și fără să mai poată schița vreun gest, fața ei deja atingea paltonul lui negru printr-o strânsoare caldă și parfumată. Își auzea doar inima cum bătea cu putere. Mâinile ei rămăseseră inerte între ei, ar fi vrut să le scoată și să-l cuprindă și ea, dar nu mai era capabilă de nimic. Deși avea palton și pulover simțea o senzație ciudată în locul în care s-a oprit mâna lui pe spatele ei.

Simțea că se topește. A uitat de rațiune și s-a pierdut în moment. A reușit să își scoată mâinile și să-l cuprindă, înălțându-se pe vârfuri, închise ochii și sfârși prin a-și îngropa nasul în gulerul paltonului aproape de gâtul lui, simțindu-i pielea fierbinte care mirosea a esențe masculine, cu iz de miere și vară. Parfumul lui cu efect de supradoză. Nu mai voia să-i dea drumul. Simțea liniște și siguranță.

Oare cât poate dura o îmbrățișare? Oare cât poate ține efectul unei îmbrățișări? Oh, dacă s-ar putea opri timpul! Să nu conteze nimic și să nu existe nimic care să întrerupă asta.

Se desprind. Sunt atât de aproape, că îi aude respirația. Apoi îi ia fața în palme și privind-o intens se apropie și o sărută pe buze. Ea închise ochii, pierzându-se în plutire. Mintea i se golise. Era toată un puls și o vibrație. Trăia o clipă de vis. Clipă ce nu dorea să se sfârșească.

Urmă o pauză în care ea încercă să își recapete răsuflarea. Ochii lui negrii întâlnesc marea din ochii ei. Ea simte că rămâne din nou fără aer și se topește de tot. Modul în care o privește uneori, o copleșește, de parcă ar pătrunde dincolo de suflet. La fel cum și el crede că privirea ei poate trece prin orice zid, acolo unde nu a pătruns nimeni.

O sărută ușor pe frunte și o prinse de mâini, apoi își lipi fruntea de a ei rămânând așa secunde bune. Secunde măsurate în respirații și puls.

El îi luă mâinile și le apropie de buze, închise ochii și le sărută apăsat și prelung. Apoi îi șopti:

-                      O să ne vedem curând!

fragment din Imperfect by Alysia S. 

Tu ești bărbatul...



Tu ești bărbatul 
cu care m-am înșelat pe mine, 
o dată, de două, de trei 
și cine mai știe de câte ori,
Tu ești bărbatul 
de la care am visat, 
am crezut, am sperat, am dorit, 
și cine mai știe ce,
Tu ești bărbatul 
care apare și dispare, 
Tu ești 
himeră, dor și durere,
Tu ești bărbatul 
care nu-mi ești...

Alysia 

 

Dimineți


 Dimineți singuratice,
cu draperii netrase, 
în patul răvășit 
unde ne-a fost bine cândva,
și unde încerc să-ți caut parfumul 
rămas pe vreo pernă, 
Patul răvășit,
unde au rămas doar dor și lacrimi, 
cu perne strânse la piept
și cearșafuri reci, 
fără mic dejun și zâmbetul tău,  
Dimineți singuratice, 
fără soare...

Alysia 

Un minut



Fiecare an e plin de zile,
Fiecare zi e plină de ore,
Fiecare oră, de minute,
Câte încap într-un minut?
Poate nu prea multe,
Dar într-un an sunt multe minute,
și cine știe dacă nu cumva
tot anul depinde de un minut?
Așa cum iubirea 
poate depinde de un singur cuvânt, 
Cântecul de o singură notă
Sau poemul de un vers,
Tot așa, poate de un singur minut, 
depinde un an întreg,
Cineva spunea că fluturii 
numără minute, nu ani,
Așa că prețuiește minutele,
că nu știi cât valorează...

Alysia 


Tu contezi!


 Ce rămâne dintr-un an 
când tragi linie și aduni?
Sunt mai multe plusuri sau minusuri?
Sunt mai multe bucurii sau tristeți?
S-au strâns mai multe lacrimi 
sau mai multe zâmbete?
Mai multe îmbrățișări 
sau mai multe singurătăți?
Mai multe uitări sau mai multe regăsiri?
Ce-a rămas dintr-un an când privești în urmă?
Ce cântărește mai mult?
Ce contează mai mult?
Poate că toate contează,
Și bune și rele,
Uneori trebuie să scazi ceva, 
că să poți adăuga altceva,
Uneori cel mai frumos zâmbet, 
e cel care vine după lacrimi,
Nu poți înțelege bucuria, 
dacă nu ai cunoscut tristețea,
Nu poți prețui o îmbrățișare, 
dacă nu ai fost singur,
Uneori poate trebuie să uiți, 
ca să te poți regăsi,
Viața vine cu de toate,
Pentru că toate te construiesc, te fac întreg,
Și atunci când tragi linie să vezi ce contează,
Înțelegi, ca TU contezi!

Alysia 

Tu, eu...

 



De la o vreme 
fug cuvintele de mine,
Cred că pe tine te caută,
Încerc să le închid în poeme, 
dar nu prind nicio formă,
pentru că ele doar pe tine te cunosc,
Prea multe spații albe,
Nu-mi găsesc rimele,
fiindcă eu știu că tu
rimează doar cu eu...
Alysia

De-acum



De-acum nu mă mai tem
de ploi și ierni,
Căci mi-ești tu,
Brațele tale mă protejează,
îmbrățișarea ta 
îmi încălzește sufletul,
grija ta îmi e adăpost,
zâmbetul tău alungă norii gri,
De-acum nu mă mai tem,
Căci tu mi-ești...

Alysia
 

Un Aprilie

Dacă lipsesc, oare observă cineva? Dacă nu aș scrie, oare ar conta? Uneori nu-ți găsești cuvintele și e bine să mai lipsești, Eu încerc s...