Știm...

 

Aș vrea să te cert 

că nu mă chemi,

dar e mai bine așa,

căci nu aș fi răspuns,

Aș vrea să-ți reproșez 

că nu mă cauți,

dar e mai bine așa,

căci nu aș fi rămas,

Aș vrea să-ți strig 

că nu-ți e dor,

dar știu că ți-e,

te simt după cum taci,

Încerci să mă îndepărtezi

prin tăcere,

dar eu știu că-ți urlă sufletul,

Amândoi știm,

știm că noi trebuie să fugim de noi,

căci noi e imposibil...

Alysia

Tac...

 

Tac multe din câte

aș vrea să-ți spun,

Mi-e frică să mai vorbesc

căci nu ne-ar mai putea opri nimic 

și am zbura prea sus,

spre distrugerea noastră,

căci ne-am prăbuși 

de pe cel mai înalt vârf,

fiindcă iubirea asta

ne crește și apoi ne doboară

și mai bine tac,

Dar mi-e teamă ca nu cumva 

 tăcerea mea 

să se înțeleagă bine

cu tăcerea ta,

căci asta ar fi mai periculos

decât orice ne-am spune...

Alysia

Scrie-mă

Scrie-mă pe-o pagină albă,

compune-mă din amintiri, 

literă cu literă,

cuvânt lângă cuvânt.

Scrie ce-ți vorbeau ochii

atunci când mă priveai,

Scrie ce-ți șoptea inima

când îi eram aproape,

Adună-mă în întreg,

literă cu literă

și scrie-mă pe-o pagină albă

și transformă-mă 

în poezie...

Alysia